antonomázã

antonomázã
s. f., g.-d, art. antonomázei; pl. antonomáze

Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • antonomază — ANTONOMÁZĂ, antonomaze, s.f. Figură de stil care constă în folosirea unui nume propriu în locul unui nume comun sau a unui nume comun ori a unei perifraze în locul unui nume propriu; antonomasie. – Din fr. antonomase. Trimis de ana zecheru, 13.09 …   Dicționar Român

  • antonomasie — ANTONOMASÍE s.f. Antonomază. – Din ngr., it. antonomasia. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ANTONOMASÍE s. v. antonomază. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  antonomasíe s. f., antonomasía, g. d …   Dicționar Român

  • anominaţie — anomináţie s. f., g. d. art. anomináţiei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ANOMINÁŢIE s.f. (lit.) Figură de stil care constă în repetarea unui nume propriu, de obicei de persoană, prin apelativul din care provine prin… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”